Pamant rosu. Firicel verde. Dimineata cu capul pe pamant. Zori. Vant care adie. Soare si cald. Deasupra norilor. Miros de lut. Culori tari. Stim ca va fi arsita. Ia ma cum vrei si hai sa fugim in lume. Doar am fost impreuna din totdeauna. Sarutul are culoare de vin din struguri negri si de pamant rosu. Si sensul povestii este ca suntem in Casablanca, pentru ca R si E nu au zburat impreuna.

„Fermina Daza n ar fi putut plasa mirosul undeva anume in programul sotului ei. Intre cursul de dimineata de la Scoala de Medicina si masa de pranz era cu neputinta, doar nici unei femei cu mintea intreaga nu i ar fi trecut prin cap sa faca dragoste la repezeala si la asemenea ore, mai cu seama cu un musafir, cand casa era nematurata, paturile nefacute, cand trebuia sa se duca la piata, sa pregateasca pranzul, sau, ghinionul nabii, cand unul dintre copii, intors pe neasteptate de la scoala cu capul spart, ar fi putut s o gaseasca despuiata la unsprezece dimineata, in harababura din casa, si, unde mai pui, cu un doctor calare pe ea. In plus, stia ca doctorul Juvenal Urbino prefera sa faca dragoste numai noaptea, cand era bezna mai adanca, si doar in cazuri extreme inainte de micul dejun, cand se trezea leganat de ciripitul primelor pasarele. Dupa aceasta ora, cum spunea chiar el, era mai mare chinul sa se dezbrace si sa se imbrace la loc decat placerea unui amor cocosesc.”

Daca as trai in Delta.

M ar trezi pescarusii in fiecare dimineata cand marea devine albastra. As iesi afara dintr o cabanuta de paie in care stau cu bunicul meu, care la viata lui a fost marinar si a avut cate o iubita in fiecare port, dar cu toate astea a iubit o numai pe bunica mea. Bunica mea a fost cea mai frumoasa femeie de pe malul marii si toti cei din sat imi spun ca seman cu ea.

Am doar o esarfa in jurul soldurilor, si parul lung despletit pe sani. Algele imi sunt la fel de familiare ca si mainile. Singura strada pe care am cunoscut o e din nisip si singurul semafor (cuvant de care n am auzit) este sa i astept pe barbati sa porneasca cu barca in larg.

Avem o casuta de paie care nu s a daramat la nici un taifun de pana acum. Eu nu am mancat niciodata altceva decat peste si stiu toate speciile, in toate limbile. E singurul lucru cult pe care l stiu, in afara de Legendele Olimpului si de o idee vaga despre Orient.

Am ochii de culoarea marii pentru ca alta culoare nu stiu.

Aici m am nascut si nu o sa mor niciodata pentru ca nu traiesc, sunt doar ceva firesc care respira pe plaja dimineata.

Si cand e furtuna casuta dramatizeaza picaturile, si atunci bunicul descopera in mine ca imi astept vulturul care e mereu pe mare.

Si toata Delta se roaga sa vina dimineata si sa ne trezeasca pescarusii.